Merge? Atunci nu mai face nimic ...

Exact asa se pot caracteriza oamenii. Atunci cand ceva merge si e bine nu mai trebuie facut nimic ce sa aduca imbunatatiri. O lasam sa mearga si om vedea noi cat tine sau cum tine sau de ce tine. In orice situatie pui pe cineva si in orice mod vrei sa vezi o problema o sa te zbati de acelasi lucru.
Merge? De fiecare data cand raspunsul la intrebarea asta este "da", atunci avem o ureche si hai sa ne culcam pe ea (asta o stiu de la mama "nu te culca pe o ureche" cu sensul de nu ramane pasiv la ce se intampla).  De ce oare nu vrem sa avem ceva mai bun chiar daca merge, de ce sa nu facem sa mearga si mai bine sau si mai usor? Nu vorbesc de nimic personal sau cu o tinta anume, ci pur si simplu in ultima vreme cand te uiti in jur si fara sa injur-i asta vezi: oameni nepasatori, oameni neinteresati, oameni care nu vor nimic de la ei si de la viata, singura lor placere este de a sta sa treaca timpul, sa isi i-a banii si pe urma sa leneveasca pana a doua zi cand incep din nou aceleasi monotoni.

Oare m-am nascut eu prea tarziu sau prea devreme. Voua va vine sa credeti ca tineri din ziua de azi se multumesc cu ce au fara a tinde spre un tel mai inalt care sa ii propulseze ca oameni?

Pana una alta,

Numai de bine!

daca

aveti secretii apoase, daca va doare capul, daca vi infundat nasul, daca va doare pielea de pe voi, daca simtiti ca aveti stari de lesin ... atunci inseamna ca nu aveti probleme cu inima.

F.ti nu f.ti … esenta vietii trece

Cu ceva timp in urma un articol din presa scrisa (de care sunt sigur ca si voi toti ati auzit) a dat peste cap viata sexuala a multor persoane ca cica s-a dovedit stiintific (dupa stiinta japonezilor) ca la fiecare ejaculare eliminam din noi esenta vietii sau cum dracu so numi asta. Eu ii zic sperma si clar ca are esenta vietii ca doar din ea ies plozii. Oricum ideea e una singura si clara la care au ajuns oamenii cu ochii precum mingea de rugby si culoare nedefinita “cu cat ejaculam mai mult si mai des cu atat traim mai putin”.

Eu nu mai comentez nimic, dar mi se pare putin aiurea sa nu lasi « balosu la fantana », sa nu dai « involburatu la pasune », sa nu « scalzi capatana in baltoaca », sa nu dai « frunze la dulau », si alte expresii de dor si duh care sugereaza clar ce vreau sa spun. De ce sa te abti de la asa ceva, ca sa traiesti mai mult ? PLM de viata fara placeri carnale, animalice, omenesti, trupesti, etc. Stai fara sa  « gadili frunza » ca sa mori in accident de masina? Pentru ce sa ti in tine fructul vietii si sa nu il dai si la altele ca e un fruct bun care merita impartit in cat mai multe locuri.

Fratilor da-o naibi de esenta vietii. D-zeu a lasat barbatul cu esenta asta sa o dea mai departe la femeie sau femei, cat de multe cu putinta.

Si acum imi vin in minte doua bancuri, dar va reproduc numai unu.

Baiatul catre fata.

Draga sti bancul cu FERIBOTU?

Fata: Nu

Baiatul: NU-FERI-BOTU

Numai de bine!

La fel ...

Pana acum 19 de ani parca era altfel. Viata pe care o aveau romani era una cenzurata, ingradita si fara prea multe posibilitati. Aveam un dictator care el taia si spanzura absolut totul, el decidea pretul tigarilor si alea numai fabricate in Romania, el decidea cate masini sa se construiasca si in ce zile sa circule (zile cu sot sau fara sor), el promova ce vroia la televizor (tot pe el), el stabilea orele in care ascultam muzica, el el el el el. Oamenii mergeau in fiecare dimineata la munca fara a privi inapoi spre casa cu gandul la somnul ce ii cuprindea in mijloacele de transport in comun si alea vechi antice si de demult,  aveau asigurata o paine pe care o cumparau miercurea intre orele 12 si 18, uleiul se dadea numai daca mergeai cu sticla din sticla (sticla de aia de bere) in care iti turna cu un polonic metalic ratia de ulei, zaharul era nu la “kil” ci era si ala cu portia si se dadea tot la ore si zile stabilite, totul era foarte bine calculat si gandit in asa fel incat nimeni sa nu ceara nimic, nimeni sa nu aiba mai mult decat putea duce, nimeni sa nu vada mai mult decat putea privi si mai ales nimeni sa nu stie mai mult decat putea gandi. Aveam o Prima Doamna “intelectuala” care isi lua masterele si doctoratele mai ceva ca Becali diplomele. Aveam niste conducatori ai armatei care actionau exact ca si vremurile de atunci si anume la ordinul suprem al maretului conducator, aveam biblioteci in care se gaseau numai carti cu viata si istoria familie conducatoare de destine, aveam peste tot tablouri cu imaginea maretiei sale atat femeia cat si barbatul, aveam relatii cu exteriorul tarii exact cum avem acum Insula Serpilor sau tezaurul din Rusia, faceam schimburi de experienta cu alti oameni, pacat ca si ei faceau parte din aceiasi familie, mergeam in excursii nu mai mult decat la buda din gradina si nu stateam mai  mult decat exact cat un “rahat”, aveam concedii duminica si asta in cazurile frumoase. Una peste alta nimeni nu se plangea pe vremea aia, nimeni nu avea necazuri, nimeni nu sapa pe nimeni, nu erau atatea crime, nu se spargeau banci pentru ca nu existau, nu se fura din magazine pentru ca nu era ce, nu se dadea in cap pentru ca nu aveai cu ce. Pe vremea aia oameni erau oameni, chiar asa ingraditi din toate punctele de vedere, erau oameni. Nu fac referire la toti oameni, ci la cei de rand la cei care munceau sa traiasca nu “vorbeau sa manance” si aici cu “nu vorbeau sa manance” ma refer la acei oameni pentru care dragostea de dictator sau obligatia fata de el sau lasitatea sau lipsa caracterului sau nevoia de bani sau nesimtirea sau prostia umana sau pupincurismul erau la mare cautare. Ei trebuia sa “toarne” multimea, ei sapau lumea din jur, ei ingropau vise, ei ii supuneau indirect pe alti, ei erau sefi desi nu se vedeau, ei faceau totul desi nimeni nu facea nimic.

2009 democratie, libertate, deschidere, lipsa vizelor, bani, imaginatie. Toate intr-o oarecare masura sunt ale nostre spre deosebire de vremurile apuse ale comunismului. Desi avem toate aceste lucruri sau beneficii, numiti-le cum vreti, nimeni si cu nimic nu a evoluat. Traim in aceiasi mizerie post-revolutionara si avem in jurul nostru aceiasi “imitatori de voce” care au acelasi scop in viata “sa manance vorbind”.

Sper ca generatiile care urmeaza sa scape in cele din urma de gena comunista si sa aiba posibilitatea incopirii unei vieti numai a lor, fara a gandi mai mult la ograda vecinului, fara a incerca sa faca rodeo cu calul unchiului, fara a calari visele altora, fara a musca mana ce duce plasa si in special fara a conta mai mult ceilalti.

Oricum un lucru este cert. Azi difera forma de conducere, in rest avem aceiasi Romanie cu o alta palarie mai fumos asezata pe un crestet tocit de vreme si de ploi.

Cat o sa mai tina crestetul palaria … exact atat cat vor.

Numai de bine!

ce te invata nevasta

Nevasta te invata despre nudism : plec de aici si te las in curul gol

Nevasta te invata despre nulitate : tu fara mine esti un nimeni

Nevasta te invata despre procreere : eu te-am facut..  barbat

Nevasta te invata despre mobilitate : ce-ti fug ochii dupa curu lu' aia

Nevasta te invata despre otet : ce acra poate fi ma-ta!

Nevasta te invata despre juramant : zi sa mori tu ca n-ai baut nimic?

Nevasta te invata despre munca in exces : cam multe sedinte peste program ai tu?

Nevasta te invata despre transformare : cand te-am luat erai slab ca o aschie, acum esti gras ca un porc

Nevasta te invata despre ratiune : cand iti vine sa ma inseli, sa te gandesti bine la ce pierzi

Nevasta te invata despre dictie : vorbesti exact ca ma-ta

Nevasta te invata despre sarbatori: vezi ca vine ziua mea, poate nu-mi cumperi ceva 

Si sa te casatoresti sau sa mori prost?

Numai de bine!

vorbe...

sunt cateva vorbe/expresii in scumpa si iubita noastra limba romana, care smulg cel putin un zambet desi sunt vulgare sau mai putin ortodoxe.
cateva dintre ele:

"cu o pula buna orice prost poate fute"
"cand esti prost de mic, cand esti mare numa te joci"
"unde pute a peste sigur e si pizda"
"unde sunt uscaturi clar este si padure"

cu restul revin

Numai de bine!

"Domnilor va rog sa ma credeti, cand imi analizez faptele, greselile, ma rusinez, ma detest. Dar cand ma compar cu cei din jurul meu ... ma admir".

Ieri seara citeam o carte despre istoria fotbalului si atentia mea a fost atrasa de citatul de mai sus. Cred ca asa o gandire merita apreciata. Apropos cel care a dat replica de mai sus a scapat de o suspendare ce putea duce chiar la excluderea din fotbal. Drept e ca vremurile in care se desfasura actiunea erau vremuri comuniste si tovarasiste.

Pentru cei interesati de fotbal recomand "Despre Fotbal" de Viorel Cacoveanu.

Numai de bine!